Puţine avioane pot pretinde nivelul de serviciu operaţional pe care l-a atins aparatul Dassault Mirage F1. Nouă din 13 operatori au folosit avionul în luptă, inclusiv Irakul, ale cărui aparate Mirage au devastat navele internationale cu rachetele lor Exocet şi apoi , după câţiva ani, au luptat şi cu modernele avioane occidentale.
De cealaltă parte a globului , confruntările dintre Ecuador şi Peru din 1995, de deasupra văii Cenepa au avut ca rezultat distrugerea a două avioane Su-22M "Fitter" de către aparatele Mirage ecuadoriene.
Abilitatea de apărare în conflictele normale nu poate fi atribuită în totalitate norocului.Franţa a desfăşurat o politică agresivă de vânzări, ducând avionul în ţări care fusese supuse embargourilor de către Statele Unite din motive politice sau etnice. La un anumit moment, nu mai puţin de 70 % dintre clienţii de la export al avionului F1 erau state ostile Americii sau erau supuse unui embargou comercial de către Washington. Aşa că era foarte probabil ca avionul să intre în conflict imediat ce vânzările erau finalizate.
Odată cu aparatul Mirage F1, operatorii primeau o aeronavă care avea calităţi de bază ale aparatului Mirage III, o celulă solidă şi foarte performantă , completată cu sisteme modernizate , totul la un preţ rezonabil .
În anii 1960, Franţa caută un nou avion cu dublu rol; el trebuie să fie un avion de interceptare capabil să atingă 2 Mach şi să fie înarmat cu un tun şi două rachete aer-aer. Alternativ, avionul putea să aibă rolul de avion tactic de vânătoare transportând armament convenţional sau nuclear.Au fost înaintate mai multe idei , având la bază în mare parte aparatul Mirage III, şi una dintre propuneri , aparatul Mirage IIIF, a mers mai departe prin etapele de proiectare, fiind "redus" de la varianta cu două locuri la cea cu un singur loc şi, în cele din urmă, purtând denumirea de Mirage F1. Depăşindu-şi cu uşurinţă predecesorul, avionul Mirage III, aeronava F1 avea o capacitate internă de transport combustibil mai mare cu 43%, o sarcină utilă mai mare cu 2 ,5 tone, asta în pofida unei aripi cu suprafaţă mai mică, distanţa de decolare era cu 30% mai scurtă, iar manevrabilitatea era îmbunătăţită la toate vitezele. Mare parte din aceste calităţi erau datorate faptului că avionul F1 era echipat cu flapsuri şi voleţi cu fantă pe bordul de atac, niciunul din aceste sisteme neputând fi montate pe avionul Mirage III care avea aripă delta.
 |
| MATRA R 530 |
Forţele Aeriene au achiziţionat în 1973 un număr de 83 de avioane F1C în variantă de bază cu care au echipat două escadrile. Alte 79 de aparate au fost livrate apoi, între martie 1977 şi decembrie 1983 Forţelor Aeriene Franceze au mai comandat şi 20 de aeronave FIB cu două locuri pentru antrenament. Disponibilitatea avionului Mirage 2000 a redus numărul escadrilelor de F1 la şase în1993. A mai fost posibilă convertirea unui număr de avioane FIC-200 care erau surplus, la standardul multirol F1CT şi această variantă a rămas în serviciu şi în 2010.
În anii 1980, avioanele franceze F1 au fost implicate în raiduri împotriva forţelor libiene din Ciad, dar cea mai importantă acţiune militară a flotei a avut loc în cadrul Operaţiunii Daguet din timpul Războiului din Golf din 1991, când avioanele F1CR au fost folosite în misiuni de atac şi recunoaştere. Aeronavele F1CR şi F1CT au fost folosite şi deasupra Balcanilor , iar mai apoi au zburat şi deasupra Afganistanului.
| Dassault Mirage F1 | |
 | |
| Tip | Avion de luptă |
|---|---|
| Țară de origine |  Franța |
| Constructor | Dassault Aviation |
| Proiectat de | Dassault Aviation |
| Zbor inaugural | 23 Decembrie 1966 |
| Produs | 1973-prezent |
| Introducere | 1973 |
| Introdus | 1973 |
| Stare | activă |
| Beneficiar principal | French Air Force |
| Alți beneficiari | Iraqi Air Force, Spanish Air Force, Royal Moroccan Air Force |
| Bucăți fabricate | 720+ |
| Dezvoltat din | Dassault Mirage III |
| Variante | Mirage F1A, Mirage F1B, Mirage F1C, Mirage F1D, Mirage F1E, Mirage F1CG, Mirage F1CR, Mirage F1CT, Mirage F1AZ și F1CZ, Mirage F1M-53 |
operatorilor actuali
-
Ecuador
-
Franţa
-
Gabon
-
Iran
-
Libia
-
Maroc
-
Spania
foştii operatori
-
Grecia
-
Irak
-
Kuweit
-
Qatar
-
Africa de Sud
Caracteristici (Mirage F1)
- Caracteristici generale
- Echipaj: 1
- Lungime: 15.30 m (50 ft 2 ½ in)
- Anvergura : 8.40 m (27 ft 6 ¾ in)
- Înălţime: 4.50 m (14 ft 9 in)
- Zona Aripilor: 25.00 m² (269.1 ft ²)
- Greutate gol : 7.400 kg (16,314 lb)
- Greutate încărcat: 10.900 kg (24,030 lb) (curat decolare greutate)
- Max. greutate la decolare : 16.200 kg (35,715 lb)
- Motopropulsor : 1 × SNECMA Atar 9K-50 afterburning turboreactoare
- Tracţiunea cu postcombustie : 70.6 kN (15873 livre)
- Viteza maximă : Mach 2.2 (2,338 km / h,1262, 1453 noduri, mph) la 11000 m (36090 ft)
- Raza de luptă : 425 km (230 nm, 265 km), de la Mach 0.75/0.88 cu 14 × 250 de kg de bombe
- Gama bac : 3,300 km (1780 NMI, 2050 km)
- Anduranţă : 2 ore 15 min
- Plafon de serviciu : 20.000 m (65600 ft)
- Rata de urcare : 243 m / s (47,835 ft / min), la mare altitudine
- Arme: tunuri 2 × 30 mm (1.18 in) DEFA 553 cu 150 de runde
-
- Rachete: 8 × Matra ,blocuri de proiectile reactive cu 18 × SNEB 68 de rachete mm fiecare
- Bombe diferite:
- Rachete: 2 × AIM-9 Sidewinders SAU Matra R550 magic2 pe piloni vârful aripii, 2 × 530 Super underwing Fs, 1 × AM-39 Exocets rachetă anti-nava, 2 × AS-30L ghidate laser