Marile armade ale armatei a -8-a Aerului (US Sth Air Force), echipate in principal cu Boeing B-17, au zburat departe şi adânc deasupra Germaniei şi Europei ocupate între anii 1942-1945.Bombardarea uzinelor individuale şi a altor ţinte precis determinate a dus la diminuarea puterii avioanelor de vânătoare a Luftwaffe în timpul uneia dintre cele mai mari şi sângeroase bătălii aeriene din istorie.
Bombardierul greu de producţie americana (fabricat de Boeing) B-17 este, fară îndoiala, unul dintre simbolurile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cu toate că cele patru motoare (Curtiss Wright R-1820 de 883 kW fiecare) cu care era înzestrat făceau ca B-17 sa fie un avion greoi, aparent o ţinta uşoara pentru aviaţia germană, puterea de foc uriaşă pe care bombardierul o avea (nu mai puţin de 11 mitraliere de calibru mare) au transformat B-17 intr-o adevarată "fortareata zburatoare", fapt pentru care el va fi folosit intensiv în operaţiuni de bombardament asupra ţintelor inamice, având un rol major in devansarea datei la care Germania va capitula. Desi B-17 va fi produs şi furnizat fortelor americano-britanice înca din 1941, varianta B-17 F va intra in producţie incepând cu 1942, pana ân septembrie 1943 (când producţia sa va înceta) fiind realizate nu mai puţin de 3405 bucăţi. Viteza maxima pe care B-17 F o atingea era de 480 km/h, el putând transporta o încarcatura de 7850 kg de bombe, autonomia de zbor a aparatului fiind de 2960 km.
Bombardierul greu de producţie americana (fabricat de Boeing) B-17 este, fară îndoiala, unul dintre simbolurile celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cu toate că cele patru motoare (Curtiss Wright R-1820 de 883 kW fiecare) cu care era înzestrat făceau ca B-17 sa fie un avion greoi, aparent o ţinta uşoara pentru aviaţia germană, puterea de foc uriaşă pe care bombardierul o avea (nu mai puţin de 11 mitraliere de calibru mare) au transformat B-17 intr-o adevarată "fortareata zburatoare", fapt pentru care el va fi folosit intensiv în operaţiuni de bombardament asupra ţintelor inamice, având un rol major in devansarea datei la care Germania va capitula. Desi B-17 va fi produs şi furnizat fortelor americano-britanice înca din 1941, varianta B-17 F va intra in producţie incepând cu 1942, pana ân septembrie 1943 (când producţia sa va înceta) fiind realizate nu mai puţin de 3405 bucăţi. Viteza maxima pe care B-17 F o atingea era de 480 km/h, el putând transporta o încarcatura de 7850 kg de bombe, autonomia de zbor a aparatului fiind de 2960 km.
În 1934, natura confruntărilor aeriene care urmau să vină nu putea fi previzionată. La acel moment, singurele ţinte din raza de acţiune a bombardierelor americane erau nişte locuri puţin probabile cum ar fi Canada şi Mexic. În timpul Marii Crize, banii erau puţini şi noul monoplan Martin Bomber părea să fie suficient pentru necesităţile ce puteau fi întrevăzute. Dar când US Army Air Corps au emis o cerere de ofertă pentru un nou bombardier cu mai multe motoare, inginerii previzionari de la Boeing Airplane Companz au decis să interpreteze "mai multe motoare" ca neînsemnând două motoare, ci patru. Dar ideea lor a avut ca efect proiectare lui Boeing Model 299, un avion semnificativ mai mare.
Primul zbor
Pproiectul a început în iunie 1934 şi prototipul a efectuat cu succes zborul inaugural pe 28 iulie 1935.Principalul scop al noului bombardier era de apărare a Statelor Unite prin bombardarea unei flote invadatoare (singurul tip de ţintă plauzibilă). Se pare ca acest rol a avut contribuţia decisivă în alegerea numelui de "Flying Fortress" ( Fortăreaţă Zburătoare), Avionul cu numărul 14 a fost construit ca Y1B-17A iar motoarele sale erau echipate cu turbosuflante General Electric,care au crescut viteza da la 412 Km/h la 500Km/h şi au ridicat practic plafonul de zbor la peste 9.145m. Când B-17 a intrat in serviciu în 1939 a fost bombardierul cel mai rapid din lume, care zbura cel mai sus, ideal pentru USaAC care tocmai îşi perfecţiona arta bombardamentului pe timp de zi cu formaţiuni mari de zbor echipate cu armament defensiv greu.
USSAF : Operaţiunile din Europa
Pproiectul a început în iunie 1934 şi prototipul a efectuat cu succes zborul inaugural pe 28 iulie 1935.Principalul scop al noului bombardier era de apărare a Statelor Unite prin bombardarea unei flote invadatoare (singurul tip de ţintă plauzibilă). Se pare ca acest rol a avut contribuţia decisivă în alegerea numelui de "Flying Fortress" ( Fortăreaţă Zburătoare), Avionul cu numărul 14 a fost construit ca Y1B-17A iar motoarele sale erau echipate cu turbosuflante General Electric,care au crescut viteza da la 412 Km/h la 500Km/h şi au ridicat practic plafonul de zbor la peste 9.145m. Când B-17 a intrat in serviciu în 1939 a fost bombardierul cel mai rapid din lume, care zbura cel mai sus, ideal pentru USaAC care tocmai îşi perfecţiona arta bombardamentului pe timp de zi cu formaţiuni mari de zbor echipate cu armament defensiv greu.
USSAF : Operaţiunile din Europa
Proiectat la jumătatea anilor 1930, B- 17 a zburat peste 290.000 de misiuni în teatrul de operaţiuni din Europa şi a lansat peste o jumătate de milion de tone de bombe. Uşor de pilotat, capabil să primeascaă multe lovituri dar putând transporta numai 1.814 Kg. de bombe B-17 a luptat, apoi a eclipsat B-24 , în timpul raidurilor de zi efectuate asupra celui de-al Treilea Reich.
Întrarea în război a Statelor Unite ale A mericii a făcut ca armata a-8-a a aerului (US Sth Air Force) să-şi stabilească baza în Marea Britanie, la comanda ei fiind generalul Carl A Spaatz.
Primele raiduri
Primul raid a avut loc pe 17 august 1942, 12 avioane B-17E di cadrul Grupului 97i bombardiere atacând nodul feroviar de la Rouen, aflat la 56 de Km de Canalul Mânecii fără pierderi.
În acest scurt videoclip sunt prezentate condiţiile de luptă dintr-un B-17 "Fortăreaţa zburătoare"
şi convorbirile radio purtate de membrii echipajului .Camuflajul a început să dispară de pe Fortăreţele din cadrul Armatei a-8-a a Aerului începând cu luna ianuarie 1944. În imagine apare un avion din cadrul grupului 381 bombardiere ( 381 st Bombardaent Group).
B-17 Flying Fortress | |
---|---|
Boeing B-17E | |
Rol | Bombardier strategic |
Produs in | Statele Unite |
Producător | Boeing |
Primul zbor | 28 iulie 1935 |
Introducere in serviciu | Aprilie 1938 |
Scos din serviciu | 1968 ( Air Force brazilian ) |
Utilizatorii primari | Statele Unite ale Americii Armata Forţelor Aeriene Royal Air Force |
Produs | 1936-1945 |
Numărul de avioane construit | 12731 |
Variante | XB-38 Flying Fortress YB-40 Flying Fortress C-108 Flying Fortress |
Dezvoltat în | Boeing 307 |
Specificatii (B-17g)
- Echipaj: 10: pilot, co-pilot, navigator, Bombardier / turela fata, inginer de zbor-top turela operator radio, tunari (2), turela , coada
- Lungime: (22.66 m)
- Anvergura : (31.62 m)
- Înălţime: (5.82 m)
- Zona aripilor: 1420 m² (131.92 m 2)
- Paletei : ANCA 0018 / NACA 0010
- Aspect ratio : 7.57
- Greutate gol : 36,135 lb (16,391 kg)
- Greutate încărcat: 54,000 lb (24,500 kg)
- Max. greutate la decolare : 65,500 lb (29,700 kg)
- Motopropulsor : 4 × Wright R-1820 -97 "ciclon" turbosupercharged motoare radiale , 1.200 CP (895 kW), fiecare
- Viteza maxima : 287 mph (249 kN , 462 km / h)
- Viteza de croaziera : 182 mph (158 kN, 293 km / h)
- Gama : 2.000 km (1738 NMI , 3,219 km), cu 2.700 kg (6.000 lb) bombload
- Plafon de serviciu : 35600 ft (10850 m)
- Rata de urcare : 900 ft / min (4,6 m / s)
- Wing de încărcare : 38.0 lb / sq ft (185.7 kg / m 2)
- Putere / masa : 0.089 CP / lb (150 W / kg)
- Arme: 13 × .50 (12,7 mm), M2 mitraliere în 8 turnulete
- Bombe:
- Misiuni rază scurtă de acţiune (<400 km): (3.600 kg)
- Misiuni lungi gama (≈ 800 km): (2.000 kg)
- Suprasarcină: 1 (7,800 kg)
ce bine arata, parca ar fi "mandru" ca el poate zbura. nu?
RăspundețiȘtergere