Avioanele Albatros D

                                 Seria Albatros D "Păsări de pradă"

Rol                 Avion de lupta

Producator     Albatros-
                       Flugzeugguewrke

Primul zbor     August 1916

Principali
utilizatori         Luftfahrtruppen

                        Luftstreitkräfte

                                              
                                          TOTUL DESPRE ALBATROS D.
 

      Renumit pentru schemele de culori variate in care a zburats  şi luptat, seria de avioane monoloc Albatros a rămas in umbra produselor companiei Fokker; totuşi , acestea au jucat un rol important în obţinerea de către germani a succeselor aeriene din Primul Război Mondial.
      
       Compania Albatros  a fost infiinţată în 1909 şi, până la declanşarea conflagraţiei mondiale, construise o serie de avioane de recunoaştere  eficiente. Primul avion de vânatoare Albatros a fost proiectat de Robert Thelen şi se baza foarte mult pe experienţa caştigată cu avionul de concurs aerian cu fuselaj din placaj, avion ce fusese construit de companie cu puţin timp înainte de începerea războiului.

Avionul Albatros  D. III a reprezentat una dintre cauzele principale  ale pierderilor numeroase 

suferite  de RFC (Royal Flyng Corps),precursoarea RAF, ăn anul  

              1917 ăn timpul lui " Aprilie sângeros"

       Motorul ales pentru avionul de vânătoare a fost Mercedes D.III, cu cilindri în linie, răciţi cu apă, ce dzvolza o putere de 160 CP (119kw). Partea frontală de mici dimensiuni a acestui propulsor a permis avionului să mentină o linie constructiva foarte aerodinamica. Micile radiatoare montate pe laterala fuselajului şi in faţa cabinei, precum şi perechea de mitraliere Spandau  de calibru 7,62mm, sincronizate sa tragă prin pasul elicei, erau singurele excrescenţe care stricau liniile curate ale avionului.

       Deşi aparatul Albatros  D I nu a fost la fel de manevrabil ca avioanele de vânătoare contemporane cu motor în stea, avea o putere de foc de douaă ori mai mare decât cele mai multe avioane de vânătoare din acele zile, în timp ce motorul puternic si liniile aerodinamice îi confereau performanţe uluitoare. Au fost construite foarte putine modele Albatros D.I înainte ca producţia să fie trecuta pe versiunea D.II, care avea aripa superioara plasata  mai jos pentru a+i oferi pilotului un camp viyual mai bun în partea de sus şi în faţa sa.
    

                        Albatros s-a străduit să construiască noi dezvoltări având la bază succesul primelor serii D de avioane de vânătoare; astfel între 1917-1918 au fost proiectate un număr semnificativ de aparate de recunoaştere, dar niciunul nu a ajuns  în stadiul de producţie (inclusiv D.XII)

      

      Corpul Aeronautic German era impresionat în mod deosebit de micile avioane de vânătoare Nieuport, iar evaluarea exemplarelor capturate au dus la cererea Corpului că cele mai bune caracteristici ale aparatului francey sa fie încorporate în noile aparate de vânătoare germane. Ca şi competitorii lor de la Pfaly, proiectanţii de la Albatros au dezvoltat repede un nou aparat de vânătoare cu o aripa cu o configuraţie similara Albatros D.III  .Noul  aparat era în linii  mari un Albatros D.II cu o aripă nouă foarte graţioasă. În primavara lui 1917 erau in serviciu 37 de Jasta, echipate cu mai multe tipuri de avioane, inclusiv 30 de exemplare D.I 200 de aparate D.II şi 300 din versiunea  D III. Aceste avioane au fost responsabile pentru masacrul din aprilie 1917, care a rămas cunoscut în istoria RFC ( Royal Flying Corps) ca "Aprilie Sângeros" 

       La sfârsitul lui 1917, balanţa a început să se încline din nou în defavoarea  Corpului Aeronautic German în momentul în care Aliatii au introdus în lupta avioane noi, mult mai capabile, printre care SE.5, Sopwith Camel şi SPAD VII.  Deşi  probabil ca aparatul Albatros atinsese limita potemţialului său,  cererea de noi avioane  de vânătoare pentru front era foarte mare, astfel că firma Albatros a început lucrul la doua noi dezvoltări ale lui D.III. în timp ce Fokker şi Pfalz  se concentrau pe fabricarea versiunilor care ar fi putut să câştige razboiul, şi anume Fokker D.VII. şi Pfalz DX.II. Problemele structurale ale aripilor inferioare cu un singur lonjeron şi cu coardă îngusta  întâlnite la modelul D.III au determinat Albatros să proiecteze  versiunea D.IV care a combinat un nou motor Mercedes complet încastrat, cu o aerodinamica rafinată şi un fuselaj mai uşordar şi aripi cu corzi de lungime egală. Motorul experimental a prezentat însă o mulţime de probleme ale angrenajelor cu roţi dinţate, astfel că promiţătorul D.IV a fost abandonat.

                         Avioanele de luptă D.V din cadrul Jasta5

Albatros D.V 

Acest D.V este avionul pilotat de Uffz Paul Băumer (43 de aoarate doborâte) din cadrul Jasta 5 în vara anului 1917. Aparatul are coada vopsită în culorile standard verde şi roşu  ale Jasta 5 împreuna cu simbolul personal al pilotului, floarea de colţ. Pe fondul albastru- deschis al suprafeţei inferioare a aripii de jos era desenată cu negru litera B 

    Albatros D.V 

Aparatele Albatros D.V  au fost printre cele mai colorate avioane de vânptoare din Primul Război Mondial. Acest model are aplicat modelul în diamantcu albastru şi alb de pe steagul Bavariei împreuna cu culorile standard ale formaţiunii Jasta 5 Vopselele-sau lacurile-care erau disponibile pentru formaţiunile Jasta erau fie verde ,mov,maro,negru sau alb dar în mod sigur alte culori erau obţinute pe cai mai puţin oficiale.