Războiul din Vietnam a creeat din UH-1 Huey o legendă şi, pentru cei mai mulţi, aceasta a devenit simbolul conflictului. Denumit oficial Iroquois, H-1 a intrat pentru prima dată în serviciu ca Bell Model 204.
În timpul Războiului din Coreea, US Army a avut prima mare oportunitate să evalueze elicopterul în condiţii operaţionale, primul model evaluat fiind Bell H-13 Sioux şi apoi Sikorsky H-19. După ce s-au făcut studii la finalul războiului, US Army a emis o cerinţă pentru un elicopter cu misiunea principală de evacuare a răniţilor, dar care să fie adecvat şi pentru a fi utiluzat ca aparat pentru antrenament. În 1955 , proiectul înaintat de compania Bell a fost declarat câştigătorul competiţiei, fiind comandate trei prototipuri ale modelului 204, cu denumirea XH-40. Primul exemplar achiziţionat de US Army, aparatul 55-4459, a zburat iniţial pe 22 octombrie 1956, fiind propulsat de motorul turboreactor cu turbină liberă Lycoming XT53-L1 care dezvoltă iniţial 825 CP(615KW) şi care era detarat la 700CP(522KW). Elicopterele XK-40 au fost urmate de şase YH-40 care au fost folosite pentru teste şi încorporau un număr mare de mici modificări , cea mai importantă fiind lungirea fuselajului cu 30,5cm.
Primele variante Elicopterul HU-1A din producţia iniţială a avut motorul T53-1-1 şi un echipaj format din două persoane plus capacitatea de a transporta şase pasgeri sau două tărgi.El a fost urmat de HU-1B cu palele rotorului principal reproiectate şi o cabină mărită la 7 locuri sau 3 tărgi.
Alte variante militare au inclus HU-1E, folosit de United States Marines Corps. Această variantă a încorporat un vinci pentru salvare, frînă pentru rotor şi sisteme electronice speciale şi o turelă TAT-101 montată sub bot pentru două mitraliere M60 de calibru 7,62 mm
Modelul 204 B a fost construit intens şi sub licenţă pentru utilizarea civilă şi militară de către compania italiană Agusta, cu denumirea Agusta-Bell AB 204 În afară de utilizarea pentru transportul trupelor şi în misiuni de sprijin înarmat pentru armata italiană, AB 204AS a fost dezvoltat pentru a fi folosit de către Marina Italiană în misiuni antisubmarin. Elicopterul afost echipat cu un radar de căutare , sonar de adâncime şi posibilitatea de a transporta torpile şi rachete antinavale. Unele aparate italiene au avut motoare turboventilatoare Bristol Siddeley (mai târziu Rolls-Royce) Gnome cu o putere crescută(1200CP/895KW) în comparaţie cu tracţiunea iniţială Lycoming.
Compania Fuji din Japonia a produs şi ea 204 , cu denumirea Fuji Bell 204B-2. Şi această variantă avea un motor mai puternic, deşi era tot un Lycoming T53, şi o elice anticuplu tractoare.
Producţia iniţială de Model 204 pentru forţele armate ale Statelor Unite a totalizat 2.500 de fuselaje.
Huey în război
UH-1 şi-a făcut debutul în luptă în Vietnam cănd a fost introdus pentru a sprijini elicopterele H-21 Shawnee.Aparatele H-21 erau echipate cu o singură mitralieră de calibrul 7,62 mm pentru a ţine la respect inamicii de la sol. Cu toate acestea, când Compania de elicoptere de transport tactic utilitar (Utility Transport Helicopter Company) a introdus Huey în 1963 şi a dotat elicopterele sale cu o pereche de mitraliere de calibrul 7,62 mm şi rachete de 70 mm, elicopterul înarmat a devenit în scurt timp un instrument esenţial pe câmpul de luptă. Primele UH-1A nu erau extrem de eficinte şi mobilitatea lor nu era pe măsura tacticilor de gherilă ale Viet Cong
 |
| Bell H-13 Sioux |
 |
| Sikorsky H-19 |
Puterea lui UH-1 a permis US Army să dezvolte conceptul de elicopter înarmat cu diferite
sisteme de armament
Când a fost comandat, elicopterul HU-1(anume Helicopter Utility 1) şi a fost numit oficial Iroquois pentru a păstra tradiţia US Army referitoare la denumirea elicopterelor, folosind nume sau cuvinte aparţinând triburilor de amerindieni. Cu toate acestea, pornind de la denumirea HU-1, s-a lansat şi porecla "Huey", aceasta fiind mai populară chiar şi după ce denumirea elicopterului a fost schimbată în UH-1, în 1962.Primele variante Elicopterul HU-1A din producţia iniţială a avut motorul T53-1-1 şi un echipaj format din două persoane plus capacitatea de a transporta şase pasgeri sau două tărgi.El a fost urmat de HU-1B cu palele rotorului principal reproiectate şi o cabină mărită la 7 locuri sau 3 tărgi.
Alte variante militare au inclus HU-1E, folosit de United States Marines Corps. Această variantă a încorporat un vinci pentru salvare, frînă pentru rotor şi sisteme electronice speciale şi o turelă TAT-101 montată sub bot pentru două mitraliere M60 de calibru 7,62 mm
Modelul 204 B a fost construit intens şi sub licenţă pentru utilizarea civilă şi militară de către compania italiană Agusta, cu denumirea Agusta-Bell AB 204 În afară de utilizarea pentru transportul trupelor şi în misiuni de sprijin înarmat pentru armata italiană, AB 204AS a fost dezvoltat pentru a fi folosit de către Marina Italiană în misiuni antisubmarin. Elicopterul afost echipat cu un radar de căutare , sonar de adâncime şi posibilitatea de a transporta torpile şi rachete antinavale. Unele aparate italiene au avut motoare turboventilatoare Bristol Siddeley (mai târziu Rolls-Royce) Gnome cu o putere crescută(1200CP/895KW) în comparaţie cu tracţiunea iniţială Lycoming.
Compania Fuji din Japonia a produs şi ea 204 , cu denumirea Fuji Bell 204B-2. Şi această variantă avea un motor mai puternic, deşi era tot un Lycoming T53, şi o elice anticuplu tractoare.
Producţia iniţială de Model 204 pentru forţele armate ale Statelor Unite a totalizat 2.500 de fuselaje.
Huey în război
 |
| H-21 Shawnee |
Până în noiembrie 1963 trupele americane au primit elicopterele UH-1B, acestea fiind înarmate cu patru mitraliere M60 şi rachete de avioane cu aripioarele pliabile de calibrul 70mm dispuse în containere de lansare cu câte şapte rachete. Modificările făcute pe câmpul de luptă mai adaugă o mitralieră M60 montată în spaţiul uşii. Imaginea acestor elicoptere înarmate care zburau deasupra junglei vietnameze a devenit familiară în emisiunile TV din anii 1960 şi 1970.
Pe măsură ce războiul se amplifică, elicopterele Huey au apărut în număr din ce în ce mai mare şi cu tot mai multe modificări, inclusiv un reflector pentru operaţiuni pe timp de noapte şi un lansator de grenade XM-5 de calibru 40mm montat în bot. Cu toate acestea, Huey a excelat în misiunile de evacuare a răniţilor. Puţine lupte s-au dat în afara razei de acţiune a elicopterelor şi, ca urmare a acestei situaţii, proporţiile pierderilor americane care au supravieţuit rănirilor din Vietnam a fost mai mare decât în cazul conflictelor anterioare. Acest lucru s-a datorat în mare parte elicopterelor Huey care erau capabile să evacueze rapid soldaţii de pe câmpul de luptă către spitale.
Elicopterele Model 204 au fost implicate într-un număr de alte conflicte şi după Vietnam, Agenţia Americnă de Luptă Antidrog DEA (Drug Enforcement Agency) folosind primele variante de UH-1 încă din anii 1970 în războiuldus împotriva baronilor narcoticelor din America de Sud. Ca şi aparatele Model 204 din serviciul armatei, şi acestea au fost treptat înlocuite cu model 205 UH-1 şi Sikorsky H-60
204 în serviciul civil
Un număr mare de elicoptere 204 au intrat pe piaţa civilă pe măsură ce ele au fost înlocuite în serviciul Armatei Americane de varianta cu fuselaj mai mare Bell 205. În afară de misiunile desfăşurate în exploatarea pădurilor şi a rezervelor de petrol, primele Huey au fost utilizate ca elicopter pentru stingerea incendiilor, fiind echipate în acest sens cu sistemul "Bambi Bucket". În afară de fostele exemplare militare , peste 60 de exemplare din Model 204B au fost construite special pntru piaţa civilă. Cea mai mare parte a acestora a fost asamblată de Agusta.
sistemul "Bambi Bucket"
| Rol | Elicopter multifuncţional |
|---|---|
| Producător | Bell Helicopter Textron |
| Primul zbor | 22 octombrie 1956 |
| Introducere | 1959 |
| Stare | Producţia finalizat |
| Produs | 1956-1980 |
| Dezvoltat de | UH-1 Iroquois |
| Variante | Bell 212 Bell 214 Panha Shabaviz 2-75 |
Operatori
operatori civili
Canada
- Great Slave Helicopters
- Heli-North Aviation
Bolivia
- Bolivian National Police
- Aeroavia
Colombia
- Helicol Colombia
Mexico
- Air America helicopters were formerly registered with XW registration.
New Zealand
- Helipro
Sweden
- Osterman Helicopter AB
Switzerland
- Heliswiss
United States
- Clear Creek Copters
- Helipro Completions
- Rotorcraft Support
- San Joaquin Helicopters
- WorldWind Helicopters
Operatori guvernamentali
California Department of Forestry "Super Huey", formerly an EH-1H, assigned to the Bieber Helitack crew, takes off from the Mojave Airport
- United States
- California Department of Forestry
- NASA
- United States Border Patrol
- United States Forest Service
- Washington State Department of Natural Resources
Operatori stingerea incendiilor
Italy
- Vigili del Fuoco
- United States
- Orange County Fire Authority
- Sacramento Metropolitan Fire District
- Kern County Fire Department
- Florida Division of Forestry
- California Department of Forestry and Fire Protection
- San Diego County Sheriff's Department ASTREA unit in cooperation with Calfire (ASTREA flies two 205A1++ Fire/Rescue helicopters carrying CalFire helitack crews)
Medical operators
- United States
- Dare County EMS
Iran
- Red Crescent Society of the Islamic Republic of Iran
Police operators
Brazil
- Brazilian Federal Police
- Civil Police of Rio de Janeiro State
- Military Police of Rio de Janeiro State
- Mexico
- Federal Preventive Police
Philippines
- Philippine National Police
Thailand
- Royal Thai Police
- United States
- United States Border Patrol
- Las Vegas Metropolitan Police Department
- Monroe County Sheriff's Office
- San Bernardino County Sheriff's Department
- Seminole County Sheriff's Office
- Ventura County Sheriff's Department
Caracteristici (204B)
- Echipaj: 1-2
- Capacitate: 3.000 lb (1,360 kg), inclusiv până la 8-9 pasageri, mărfuri sau echivalent
- Lungime: 41 ft 8 in (12.69 m)
- Diametrul rotor: 48 ft 0 în (14.63 m)
- Înălţime: 14 ft 7 în (4.5 m)
- Zona de disc: 1808 ft ² (168.0 mp)
- Greutate gol : 4600 lb (2,085 kg)
- Greutate încărcat: lb (kg)
- Sarcina utilă: lb (kg)
- Max. greutate la decolare : 9.500 lb (4,310 kg)
- Motopropulsor : 1 × Lycoming T53 -L-11A turbocilindre , 1100 SHP (820 kW)
- Viteza maximă : 120 noduri (135 mph, 220 km / h)
- Viteza de croaziera : 111 noduri (125 mph, 205 km / h)
- Viteza de stand : noduri (mph, km / h)
- Gama : 300 nm (mi, 533 km)
- Plafon de serviciu : 19,390 ft (5,910 m)
- Rata de urcare : 1755 ft / min (8,9 m / s)
- Disc de încărcare : lb / ft ² (kg / m²)
- Putere / masa : HP / lb (W / kg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu